Staf CCCB
|
Adão Soares Barbosa, hasai mestradu iha área Ciência Ambiental, Universidade Victória, Austrália. Agora nia kaer pasta hanesan Director ba Centre for Climate Change and Biodiversity (CCCB) no dosente iha Departamento Agronomia, Fakuldade Agrikultura, Universidade Nacional Timor Lorosae. Adão mos sai nudar Ponto Fokal Nacional Timor Leste ba the United Nations Framework Convention on Climate Change (UNFCCC), nomos lidera negosiasaun ba Loss and Damage (Lakon no Estragus) ba 48 Least Developed Countries (LDCs) ou País Menus Desenvolvidos. Nia mos reprezentante membru ba LDCs nomos membru ba the Loss and Damage Executive Community for the Warsaw International Mechanism for Loss and Damage iha UNFCCC nia okos. Nia mos hanesan membru ba the Least Developed Countries Expert Group (LEG) reprezenta reziaun Asia. |
Vice Director: Marcal Gusmao, PhD |
Dr. Marçal Gusmão hasai ninia Doutoramentu iha Agronomia husi Universidade Western Australia, Australia iha tinan 2011 no Mestradu iha Jestaun no Konservasaun Rai husi Universidade Adelaide, Australia iha tinan 2003. Nia komesa servisu hanesan dosente iha Departamentu Agronomia, Fakuldade Agrikultura, UNTL husi tinan 2000.Agora daudaun nia kaer hela kargu Vise Diretór ba Sentru ba Mudansa Klimátika no Biodiversidade no Vise Dekanu Asuntu Akadémiku, Fakuldade Agrikultura, UNTL.Nia mós kaer hela kargu Pontu Fokál ba Asesu ba Rekursu Jenétiku (RJ) no Fahe-Benefísiu mai-husi Utilizasaun RJ husi Konvensaun UNO ba Biodiversidade husi tinan 2012.Nia iha publikasaun lubuk hirak iha Journal no Artikel sira ne’ebé koñesidu komesa husi Konservasaun bee no rai, agro-florestal, adaptasaun mudansa klimátika no sai oradór iha konferénsia internasionál no nasionál.Ninia interese area ba peskiza mak adaptasaun ai-horis iha ambiente la favorable inklui mudansa klimátika, sistema kuda ai-han sustentável no Konservasaun bee no rai. |
Secretario : Gil da Conceicao, M.Sc |
Information not yet available |
Secraterio II : Matias Tavares, M.Sc |
Information not yet available |
Financas: Marcolino Brito, M.Phil |
Information not yet available |
Financas: Adelino do Rego, M.Sc |
Information not yet available |
Peskiza na'in
Vicente de Paulo Correia, PhD |
Vicente de Paulo Correia hanesan dosente senior iha Departamentu Agro-Socio Ekonomia, Fakuldade Agrikultura, UNTL.Vicente hasai mestradu iha área Agricultural Business, Universidade Adelaide, South Austrália no doutoramento iha área Agribusiness-Value Chains, Curtin University of Technology, West Austrália. Hanesan pesoál akadémiku iha Fakuldade Agrikultura, nia ativu iha hanorin, supervising no realizasaun peskiza, nia mós hanesan koordenador peskiza ba númeru projetu peskiza nebe fundo hosi UNTL, governu no agências internacionais inklui peskiza análize sistema agricola iha kampu, preferências konsumidores, dezenvolvimentu agronegócios, ligasaun merkadu agricultures, nutrisaun, kafé no menus kolleta. Agora Vicente kaer pasta hanesan Director Centro Nacional de Investigação Científica (CNIC)-UNTL. Nia mós hanesan membru ba the International Society for Horticultural Science (ISHS), no mós membru ba Konsellu Doktoral UNTL no prinsipál hanesan examinador ba pós graduasaun programa Mestradu Gestaun no Siencia Aplicada UNTL, ao mesmo tempu ativu iha grupo Siencia Agrikultura dezenvolve kurrikulu báziku para ensinu superior iha Timor Leste. |
Eduardo Serao, PhD |
Eduardo hasai Doutoramento iha área Produção Animal no Ciência Veterinária, Fakuldade de Ciências Veterinárias, Universidade Queensland, Austrália, estudos iha kampu ho especializasaun iha Epidemiologic and Village Chickens Production Constraints. Agora Eduardo hanesan dosente iha Departamentu Produsaun Animal, Fakuldade Agrikultura, UNTL. No mós kaer pasta hanesan Vice Reitor Assunto kooperasaun. |
Acacio Cardoso Amaral, PhD |
Information not yet available |
Acacio da Costa Guterres, M.Sc |
Acacio da Costa Guterres hasai mestradu iha área Agriculture Science hosi Curtin University of Technology, Perth, Austrália. Agora nia hanesan peskizadór senior no dosente iha Departamentu Agronomia, Fakuldade Agrikultura, UNTL. Iha tinan 2010 to’o 2015, nia hanesan Deputy Manager ba Centro Nacional de Ciêntífico, UNTL. Antes ne’e, nia hanesan Manager ba Centro Dezenvolvimentu Humano, UNTL no UNDP iha tihan 2009 to’o 2014. Iha Junho 2000 to’o 15 de Maio de 2005 hanesan Chefe Departamentu Agronomia, Fakuldade Agrikultura, UNTL. Nia simu no premiado ho vários fundos internacionais ba peskiza sientífiku hanesan biological control of Chromolaenaodorata iha Timor Leste nebe uza Cecidocharesconnexa fundo hosi ACIAR, Good Agriculture Practices (GAP) fundo hosi RDP-IV no GIZ no postharvest losses study and it is handling fundo hosi FAO no IFAD. Nia hanesan outor ou hakerek nain ba vários livru hanesan Good Agriculture Practices of rice, maize, soybean no mung-bean no jornál hanesan the losses of maize due to traditional storage method iha Timor Leste, Synergy of storage management with varietal productivity improvement: the case of maize iha Timor Leste, The losses of maize due to different elevation iha Timor Leste no Biocontrol of Chromolaenaodorata iha Timor Leste. |
Paulo da Silva, Eng |
Mestradu Engineering, specializasaun iha Planeamento e Politica Energetica, husi University of Technology, Sydney (UTS) – Australia ho Titlu M. Eng, tinan 2010 -2012. Licenciatura Engineering, specializasaun iha Mecanica Geral, husi University of Southern Queensland (USQ), - Australia, ho Titlo Bachelor of Engineering Technology (B. Eng), tinan 2001 – 2004. Diploma II Engineering, specializasaun iha Mecanica Produsaun, husi Politeknik Dili,Timor Timur (Indonesia) ho titlo AMD, Tinan 1996 – 1998.
|
Delfim da Costa, MSc |
Delfim da Costa hanesan dosente no peskizadór iha Universidade Nacional Timor Lorosa’e. Nia hasai bacharelato iha área Agronomia iha UNTL. Delfim mos hasai mestrado iha área Ciência Ambiental, Faculdade de Ciências e Gestão Ambiental, Universidade Philippines Los Banos. Hanesan peskizadór, Delfim iha interese boot hakarak servisu iha área hanesan ambientál, problema mudansa klimatika hanesan mos agrikultura. |